![]() S I
le
spe-ran-
ze
mie.
Tu
ben
sei
quel-la
S II
sen-za/i
ca
-
ri
gior
-
ni
de
le
spe-ran-
ze
mie.
Tu
A
tor
-
ni,
ma
sen-za/i
ca
-
ri
gior
-
ni
de
le
spe-ran-
ze
mie.
Tu
ben
sei
quel -
T
sen-za/i
ca
-
ri
gior
-
ni,
ma
sen-za/i
ca
-
ri
gior
-
ni
de
le
spe-ran-
ze
mie.
Tu
B
ma
sen-za/i
ca
-
ri
gior
-
ni
de
le
spe-ran-
ze
mie.
44
S I
ch'e
-
ri
pur
dian-zi
si
vez-zo-
sa/e
bel
-
la,
tu
ben
seil
quel
-
la,
tu
S II
ben
sei
quel
-
la
ch'e
-
ri
pur
dian-zi
so
vez-zo-
sa/e
bel
la,
tu
ben
sei
A
la
ch'e
-
ri
pur
dian-zi
si
vez-zo-
sa/e
bel
-
la,
tu
ben
sei
quel-la,
tu
T
ben
sei
quel
-
la
ch'e
-
ri
pur
dian-zi
si
vez-zo-
sa/e
bel
-
la,
tu
ben
sei
B
51
,
S I
ben
sei
quel-la
ch'e
-
ri
pur
dian-zi
si
vez-zo-sa/e
bel
la.
S II
quel
-
la,
tu
ben
sei
quel-
la
ch'e
-
ri
pur
dian-zi
si
vez-zo-
sa/e
bel
la.
A
ben
sei
quel
-
la
ch'e
-
ri
pur
dian-zi
si
vez-zo-sa/e
bel
-
la.
T
quel-
la
tu
ben
sei
quel
-
la
ch'e
-
ri
pur
dian-zi
si
vez-zo-sa/e
bel
-
la.
B
56
Claudio Monteverdi: O Primavera (aus: «Il terzo libro de madrigali», 1592)
|